Daca va place ...

Plecam in concediu!


   A venit si concediul! Bun. Bagajul, cardurile, biletele de avion, taxi, check-in, aterizarea, taxi, check-in, fresh de portocale, piscina, somnic, mic dejun si pe sezlong la plaja… Daaaa…
   N-am uitat nimic? Gazul si apa de verificat si de inchis, ferestrele lasate strategic, curentul electric, florile de udat, pestii de hranit, cutia postala de golit, luat reclame din usa sau de pe clanta, probleme in caz de furtuna sau pana de curent… Si stam cu paiul in cocktail, cu ochii la valuri si ne gandim acasa…
   Gandurile de acest gen trebuie sa inceteze. Un nou serviciu gratuit disponibil pentru abonatii nostri: Intretinerea casei pe perioada concediului.
   Ce ar trebui facut in lipsa noastra (in functie de necesitatile fiecaruia): Supravegherea instalatiilor de apa, curent, gaz, canalizare, intretinerea plantelor si a eventualelor animale de companie, aerisirea zilnica, verificarea alimentelor alterate din frigider, deparazitarea, reparatiile “murdare”, descurajarea hotilor si cu o zi inainte de revenirea din concediu – aspirat si sters praful. Pentru ca revenirea sa fie placuta, la fel ca tot concediul...

 

 

Mucegaiul nostru cel de toate zilele

 

   Îl găsim în frigider, în dulap, după dulap, în baie, în pivniță, pe pereți, pe mobilă. Ascuns sau la vedere. Ne-am obișnuit cu el și el cu noi. Îl vedem negru, verde, galben, roșu, maro, roz, alb, albastru. E chiar fotogenic și l-am fotografiat postând opera pe „feisbuc” sau pe desktop. Excelent. Felicitări!

   Ce nu știm însă e că, din cele câteva mii de specii de mucegaiuri, din care unele comestibile, există și în jur de 70 toxice și mortale.

   De exemplu Aflatoxinele, micotoxine produse de ciuperci din genul Aspergillus (mucegaiuri), în special de Aspergillus flavus și Aspergillus parasiticus. Aflatoxinele principale: B1 (cea mai toxică), G1, M sunt prezente în substraturile colonizate de micromiceta Aspergillus, dar ele sunt, de asemenea, excretate în laptele animalelor expuse, sub formă de compuși hidroxilați M1 sau M2 care au o toxicitate mai mică.

Aflatoxinele sunt termostabile. Ele prezintă o activitate toxică, mutagenă, teratogenă și cancerigenă. Aflatoxina B1 este un toxic hepatic șiprecarcinogen, care inhibă sinteza de ARN mesager și induce formarea de tumori primitive ale ficatului (carcinom hepatocelular). Aflatoxinele pot provoca îmbolnăviri acute la oameni (aflatoxicoze) care se manifestă prin dureri abdominale, vomă, edem pulmonar, convulsii, comă și uneori chiar moartea prin edem cerebral. Apar leziuni la nivelul ficatului, rinichilor și inimii.

   Principalul producător de aflatoxine este Aspergillius flavus, un mucegai din încrengătura ascomicetelor (Ascomycota). Este o specie foarte răspândită și cosmopolită (sol, materii organice în descompunere, semințe oleaginoase, cereale). Este comun în majoritatea tipurilor de soluri și este implicat în descompunerea materialului vegetal. Poate fi izolat de pe semințe de porumb, orz, alune, orez, cartofi, mazăre,mere, făinuri, lapte praf. Aspergillus flavus are o afinitate deosebită pentru alune și semințe oleaginoase. Crește într-un spectru larg de temperatură (12-48 °C). În condiții necorespunzătoare de păstrare a recoltei (umezeală crescută, lipsa ventilației), ca urmare a contaminării înainte de recoltare, se poate produce mucegăirea masivă a boabelor de porumb, alune, semințe oleaginoase cu importante pierderi economice. Infecția plantelor apare mai ușor dacă fructele și semințele au fost atacate de insecte, păsări, rozătoare, grindină, îngheț timpuriu, căldură, secetă, furtuni sau inundații.

   Consumul unor cantități mai mici de aflatoxină, dar timp mai îndelungat duce la apariția intoxicației cronice, care se manifestă prin anemie, icter ușor și uneori prin dezvoltarea carcinomului hepatocelular.
Intoxicația acută a animalelor și omului cu cantități mari de aflatoxină se manifestă prin depresie, anorexie, diaree, insuficiență hepatică acută, icter, hemoragii, anemie și poate duce la moarte. La doze mari, moartea poate surveni în câteva ore sau câteva zile, în funcție de doză și de sensibilitatea animalului sau omului. Leziunile hepatice (necroza, ciroza) apărute în intoxicație acută pot evolua spre carcinom hepatocelular.
 În anumite condiții (temperaturi ridicate și umiditate ridicată) Aspergillius flavus poate produce micotoxine cu denumirea generică de aflatoxine. Când vacile consumă furaje contaminate cu aflatoxine, are loc transformarea automată a aflatoxinei B1 într-o formă hidroxilată numită aflatoxina M1 sau M2. Aflatoxinele M1 și M2 se regăsesc ulterior în lapte. Prezența fungilor Aspergillius flavus sau Aspergillius parasiticus într-o anumită probă nu indică faptul că proba conține niveluri ridicate de aflatoxine.

 

   Exemplele ar putea continua în zeci de pagini, însă concluzia e că nu vă doriți o infecție cu Aspergillus.

   Deci, atenție la alimentele păstrate în afara frigiderului și mai ales la sursele de contaminare. Țineți sub control umezeala din locuință, ventilația și temperatura. Întrețineți instalația de aer condiționat din casă, birou, autoturism.

…Și mai presus de toate: NU încercați soluții minune „bune la toate”, NU ștergeți mucegaiul și NU aplecați urechea la sfaturile altora. Fiecare mucegai are nevoie de tratament individual, de aceea trebuie identificat și tratat corespunzător.

 

   Cauzele umezelii în locuințele noi este subiectul articolului următor.

 

 

Bibliografie:

  • Richard, J. L. and G. A. Payne. 2003. Mycotoxins in plant, animal, and human systems. Task Force Report No. 139. Council for Agricultural Science and Technology
  • Wogan, G. N. 1999. Aflatoxin as a human carcinogen. Hepatology. 30(2): 573-575.
  • Payne, G. A. 1998. Process of contamination by aflatoxin producing fungi and their impacts on crops. In, Mycotoxins in Agriculture and Food Safey. K.K. Sinha and D. Bhatnagar. Marcel Dekker, Inc. New York.
  • Payne, G. A. and M. P. Brown. 1998. Genetics and physiology of aflatoxin biosynthesis. Annual Rev. Phytopathology. 36:329-62.
  • Scheidegger, K. A. and G. A. Payne. 2003. Unlocking the secrets behind secondary metabolism: A review of Aspergillus flavus from pathogenicity to functional genomics. Journal of Toxicology-Toxin Reviews. 22(2-3): 423-459.
  • Richard, J. L. and G. A. Payne. 2003. Mycotoxins in plant, animal, and human systems.Task Force Report No. 139. Council for Agricultural Science and Technology
  • http://www.aspergillus.org.uk/
UA-41599678-1